3 Şi s-a urcat într-una din corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat să o depărteze puţin de ţărm. Şi a şezut şi i-a învăţat pe oameni din corabie.
4 Iar după ce a încetat să vorbească, i-a spus lui Simon: Depărteaz-o la adânc şi coborâţi-vă plasele pentru a prinde o mulţime de peşte.
5 Şi Simon, răspunzând, i-a zis: Stăpâne, toată noaptea ne-am ostenit şi nu am prins nimic; cu toate acestea, la cuvântul tău, voi coborî plasa.
6 Şi după ce au făcut aceasta, au prins o mare mulţime de peşti; şi li se rupea plasa.
7 Şi au făcut semn părtaşilor lor care erau în cealaltă corabie, să vină să îi ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât au început să se scufunde.
8 Când Simon Petru a văzut, a căzut la genunchii lui Isus, spunând: Pleacă de la mine, Doamne, fiindcă sunt un bărbat păcătos.
9 Fiindcă era înmărmurit el şi toţi cei care erau cu el, datorită mulţimii de peşti pe care îi prinseseră;