55 Iar el s-a întors şi i-a mustrat şi a spus: Nu ştiţi din ce fel de duh sunteţi voi.
56 Fiindcă Fiul omului nu a venit pentru a nimici vieţile oamenilor, ci pentru a le salva. Şi s-au dus într-un alt sat.
57 Şi s-a întâmplat că, pe când se duceau ei pe cale, cineva i-a spus: Doamne, te voi urma oriunde mergi.
58 Iar Isus i-a spus: Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului nu are unde să îşi culce capul.
59 Dar el a spus altuia: Urmează-mă. Iar el a spus: Doamne, permite-mi întâi să mă duc să îl înmormântez pe tatăl meu.
60 Iar Isus i-a spus: Lasă morţii să îşi înmormânteze morţii; iar tu du-te şi predică împărăţia lui Dumnezeu.
61 Şi altul a spus de asemenea: Doamne, te voi urma; dar permite-mi întâi să mă duc să îmi iau rămas bun de la cei din casa mea.