24 Nu, fiii mei, pentru că nu este o veste bună ceea ce aud; voi faceţi pe poporul Domnului să calce legea.
25 Dacă un om păcătuieşte împotriva altuia, judecătorul îl va judeca; dar dacă un om păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el? Totuşi nu au dat ascultare vocii tatălui lor, pentru că Domnul voia să îi ucidă.
26 Şi copilul Samuel creştea în continuare şi era plăcut deopotrivă Domnului şi oamenilor.
27 Şi a venit un om al lui Dumnezeu la Eli şi i-a zis: Astfel spune Domnul: Nu m-am arătat eu în mod clar casei tatălui tău, când ei erau în Egipt în casa lui Faraon?
28 Şi nu l-am ales eu dintre toate triburile lui Israel să îmi fie preot, ca să ofere pe altarul meu, să ardă tămâie, să poarte un efod înaintea mea? Şi nu am dat eu casei tatălui tău toate ofrandele făcute prin foc ale copiilor lui Israel?
29 Pentru ce loviţi cu piciorul sacrificiul meu şi ofranda mea, pe care am poruncit-o să fie în locuinţa mea; şi onorezi tu pe fiii tăi mai mult decât pe mine, îngrăşându-vă cu cele mai alese dintre toate ofrandele lui Israel, poporul meu?
30 De aceea, Domnul Dumnezeul lui Israel spune: Am spus, într-adevăr: Casa ta şi casa tatălui tău, vor umbla înaintea mea pentru totdeauna; dar acum Domnul spune: Departe de mine, pentru că pe cei care mă onorează îi voi onora şi cei care mă dispreţuiesc vor fi puţin preţuiţi.