11 Mai mult, tatăl meu, vezi, da, vezi marginea robei tale în mâna mea; fiindcă în aceea că am tăiat poala robei tale şi nu te-am ucis, să ştii şi să vezi că nu este nici rău, nici încălcare de lege în mâna mea şi nu am păcătuit împotriva ta; totuşi tu îmi vânezi sufletul ca să mi-l iei.
12 Domnul să judece între mine şi tine şi Domnul să mă răzbune faţă de tine, dar mâna mea nu va fi asupra ta.
13 Precum spune proverbul strămoşilor: Stricăciunea iese de la cei stricaţi; dar mâna mea nu va fi asupra ta.
14 După cine a ieşit împăratul lui Israel? Pe cine urmăreşti? Un câine mort, un păduche?
15 Domnul deci să fie judecător şi să judece între mine şi tine şi să vadă şi să pledeze în cauza mea şi să mă elibereze din mâna ta.
16 Şi s-a întâmplat, după ce a terminat David de spus aceste cuvinte lui Saul, că Saul a spus: Este aceasta vocea ta, fiul meu David? Şi Saul şi-a înălţat vocea şi a plâns.
17 Şi i-a spus lui David: Tu eşti mai drept decât mine, pentru că tu mi-ai răsplătit bine, în timp ce eu te-am răsplătit cu rău.