4 Şi David a auzit când era în pustiu că Nabal îşi tundea oile.
5 Şi David a trimis zece tineri şi David a spus tinerilor: Urcaţi-vă la Carmel şi mergeţi la Nabal şi salutaţi-l în numele meu;
6 Şi astfel să spuneţi celui ce trăieşte în prosperitate: Pace deopotrivă ţie şi pace casei tale şi pace la tot ceea ce ai.
7 Şi acum, am auzit că ai tunzători; acum, pe păstorii tăi, care au fost cu noi, nu i-am vătămat, nici nu le-a lipsit nimic, tot timpul cât au fost în Carmel.
8 Întreabă pe tinerii tăi şi ei îţi vor arăta. De aceea, să găsească tinerii favoare în ochii tăi, pentru că venim într-o zi bună; dă, te rog, orice îţi este la îndemână servitorilor tăi şi fiului tău David.
9 Şi când tinerii lui David au ajuns, i-au vorbit lui Nabal conform cu toate aceste cuvinte în numele lui David şi apoi au încetat.
10 Şi Nabal a răspuns servitorilor lui David şi a zis: Cine este David? Şi cine este fiul lui Isai? Sunt mulţi servitori în aceste zile care fug fiecare de la stăpânul său.