14 Şi carul a venit în câmpul lui Iosua, un bet-şemit, şi a rămas acolo, unde era o piatră mare; şi au despicat lemnul carului şi au oferit vacile ca ofrandă arsă Domnului.
15 Şi leviţii au coborât chivotul Domnului şi lada care era cu acesta, în care erau bijuteriile de aur, şi le-au pus pe piatra cea mare; şi oamenii din Bet-Şemeş au oferit ofrande arse în aceeaşi zi şi au sacrificat sacrificii Domnului.
16 Şi când cei cinci domni ai filistenilor au văzut aceasta, s-au întors la Ecron în aceeaşi zi.
17 Şi acestea sunt tumorile de aur pe care le-au întors filistenii Domnului ca ofrandă pentru fărădelege: una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron;
18 Şi şoarecii de aur, conform cu numărul tuturor cetăţilor filistenilor, care aparţineau celor cinci domni, deopotrivă cetăţile întărite şi satele ţărăneşti, chiar până la piatra cea mare a lui Abel, pe care au pus jos chivotul Domnului; piatră care rămâne până în această zi în câmpul lui Iosua, bet-şemitul.
19 Şi Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Şemeş, pentru că se uitaseră în chivotul Domnului; chiar el a lovit din popor cincizeci de mii şaptezeci de bărbaţi; şi poporul a plâns, pentru că Domnul lovise pe mulţi din popor cu un mare măcel.
20 Şi oamenii din Bet-Şemeş au spus: Cine este în stare să stea înaintea acestui sfânt Domn Dumnezeu? Şi la cine să se urce de la noi?