1 Avraam era acum bătrân, înaintat în vârstă, iar Domnul îl binecuvântase în toate lucrurile.
2 El i-a zis celui mai bătrân dintre sclavii din gospodăria sa, cel care îngrijea de tot ceea ce avea el: Pune-ți mâna sub coapsa mea
3 și jură-mi pe Domnul , Dumnezeul cerului și al pământului, că nu vei lua o soție pentru fiul meu dintre fiicele canaaniților, în mijlocul cărora locuiesc,
4 ci că te vei duce în țara mea, la rudele mele, și de acolo vei lua o soție pentru fiul meu Isaac.
5 Poate femeia nu va vrea să vină cu mine în această țară, a răspuns sclavul; trebuie atunci să-l duc pe fiul tău în țara din care ai venit?
6 Să nu cumva să-l duci pe fiul meu acolo, i-a spus Avraam.
7 Domnul , Dumnezeul cerului, Cel Care m-a scos din casa tatălui meu și din patria mea, Care mi-a vorbit și mi-a jurat spunând: „Seminței tale îi voi da această țară!“, îl va trimite pe Îngerul Său înaintea ta, iar tu vei lua de acolo o soție pentru fiul meu.