1 După toate acestea, într-o zi, Iosif a fost anunțat: „Tatăl tău este bolnav.“ Atunci acesta i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi pe Manase și pe Efraim.
2 Când lui Iacov i s-a spus: „Fiul tău Iosif a venit la tine“, el și-a adunat puterile și a șezut pe pat.
3 Iacov i-a zis lui Iosif: Dumnezeul cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz, în Canaan, m-a binecuvântat
4 și mi-a zis: „Te voi face roditor și te voi înmulți; te voi face o adunare de popoare și voi da această țară urmașilor tăi după tine ca pe o proprietate veșnică.“
5 De aceea cei doi fii ai tăi, care ți s-au născut în țara Egiptului, vor fi ai mei; Efraim și Manase vor fi ai mei așa cum sunt Ruben și Simeon.
6 Urmașii care ți s-au născut după ei vor fi ai tăi. În teritoriul pe care îl vor moșteni, ei vor fi numiți după numele fraților lor.
7 După ce m-am întors din Padan, Rahela a murit pe drum, în Canaan, înainte de a ajunge la Efrata; am îngropat-o acolo, pe drumul spre Efrata, adică Betleem.
8 Când Israel i-a văzut pe fiii lui Iosif, a întrebat: Cine sunt aceștia?
9 Sunt fiii pe care Dumnezeu mi i-a dat aici, a răspuns Iosif. Adu-i la mine să-i binecuvântez, a zis el.
10 Vederea lui Israel slăbise din cauza bătrâneții, astfel că nu mai vedea bine. Iosif i-a apropiat pe cei doi fii ai săi de el, iar Israel i-a sărutat și i-a îmbrățișat.
11 Apoi i-a zis lui Iosif: Nu mi-am închipuit c-o să te mai văd, dar Dumnezeu m-a ajutat să-ți văd și copiii.
12 Iosif i-a îndepărtat de lângă genunchii tatălui său și s-a plecat cu fața până la pământ.
13 Apoi i-a luat pe amândoi, pe Efraim la dreapta sa și la stânga lui Israel, iar pe Manase la stânga sa și la dreapta lui Israel și i-a apropiat de el.
14 Dar Israel, încrucișându-și mâinile, și-a întins mâna dreaptă și a pus-o pe capul lui Efraim, care era mai mic, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase, deși el era întâiul născut.
15 El l-a binecuvântat pe Iosif și a zis: „Dumnezeul înaintea Căruia au umblat strămoșii mei, Avraam și Isaac, Dumnezeul Care a fost păstorul vieții mele până astăzi,
16 Îngerul Care m-a scăpat din fiecare necaz, să-i binecuvânteze pe acești băieți. Ei să fie numiți după numele meu și după numele strămoșilor mei, Avraam și Isaac, și să se înmulțească foarte mult pe pământ.“
17 Când Iosif a văzut că tatăl său și-a pus mâna dreaptă pe capul lui Efraim, nu i-a plăcut și a luat mâna tatălui său ca să o mute de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase.
18 El i-a zis tatălui său: Nu așa, tată! Acesta este întâiul născut; pe capul lui pune-ți mâna dreaptă.
19 Dar tatăl său a refuzat și a răspuns: Știu, fiule, știu; și el va ajunge un popor, și el va fi mare. Totuși fratele său mai mic va fi mai mare decât el, iar urmașii lui vor ajunge o mulțime de neamuri.
20 Israel i-a binecuvântat în ziua aceea, zicând: „În numele tău va binecuvânta Israel și va zice: «Dumnezeu să te facă precum Efraim și Manase.»“ Astfel, el l-a pus pe Efraim înaintea lui Manase.
21 Apoi Israel i-a zis lui Iosif: Eu voi muri, dar Dumnezeu va fi cu voi și vă va întoarce în țara strămoșilor voștri.
22 Ție, care ești deasupra fraților tăi, îți dau Șehemul pe care l-am luat cu sabia și cu arcul meu din mâna amoriților.