31 A pregătit și el o mâncare gustoasă și i-a adus-o tatălui său, zicând: Tată, scoală-te și mănâncă din vânatul fiului tău, pentru ca să mă binecuvântezi.
32 Tu cine ești? l-a întrebat tatăl său, Isaac. Sunt fiul tău cel întâi născut, Esau! a răspuns el.
33 Atunci Isaac a început să tremure foarte tare și a zis: Atunci cine a fost cel care a prins vânat și mi l-a adus? Din a cui mâncare am mâncat eu înainte să vii tu și pe cine am binecuvântat? Cu siguranță, el va fi binecuvântat.
34 Când a auzit cuvintele tatălui său, Esau a scos un strigăt puternic, plin de amărăciune, și i-a spus tatălui său: Binecuvântează-mă și pe mine, tată!
35 Fratele tău a venit cu înșelăciune și ți-a luat binecuvântarea, i-a răspuns tatăl său.
36 Nu pe bună dreptate se numește el Iacov? a zis Esau. M-a înșelat de două ori: mai întâi mi-a luat dreptul de întâi născut, iar acum mi-a luat și binecuvântarea. N-ai păstrat nici o binecuvântare pentru mine? a adăugat el.
37 Isaac i-a răspuns lui Esau: L-am rânduit drept stăpân peste tine, i le-am dat pe toate rudele sale ca slujitori și l-am ajutat cu grâne și vin. Ce mai pot face pentru tine, fiule?