14 Apoi Laban i-a zis: „Cu siguranță, tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!“ Și Iacov a locuit timp de o lună în casa lui Laban.
15 După aceea, Laban i-a zis lui Iacov: Să-mi slujești degeaba doar pentru că ești rudă cu mine? Spune-mi: care să-ți fie plata?
16 Laban avea două fete; pe cea mai mare o chema Lea, iar pe cea mai mică, Rahela.
17 Ochii Leei erau delicați, însă Rahela era întrutotul atrăgătoare și frumoasă.
18 Iacov o iubea pe Rahela, așa că i-a răspuns lui Laban: Îți voi sluji șapte ani pentru fiica ta cea mică, Rahela.
19 Mai bine să ți-o dau ție, decât să i-o dau unui alt bărbat, a spus Laban; rămâi la mine.
20 Astfel, Iacov i-a slujit lui Laban șapte ani pentru Rahela, dar acești ani i s-au părut ca și cum ar fi fost doar câteva zile, datorită dragostei sale pentru ea.