26 Laban i-a zis lui Iacov: Ce-ai făcut? M-ai înșelat și mi-ai luat fiicele ca pe niște captive de război.
27 De ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înșelat și nu mi-ai spus nimic? Te-aș fi lăsat să pleci cu bucurie și cu cântece de tamburină și liră.
28 Nu m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoții și fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.
29 Am putere să-ți fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“
30 Dar acum că ai plecat, pentru că ți-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?
31 Iacov i-a răspuns lui Laban: Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îți vei lua fiicele de la mine cu forța.
32 Dar cel la care-ți vei găsi terafimii nu va rămâne în viață. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine și ia. Iacov nu știa însă că Rahela furase terafimii .