4 poruncindu-le să-i spună stăpânului său, Esau, următoarele: „Așa vorbește slujitorul tău, Iacov: «Până acum am locuit la Laban;
5 am viței, măgari, oi, sclavi și sclave și am trimis acest mesaj stăpânului meu, pentru ca să găsesc bunăvoință la tine.»“
6 Mesagerii s-au întors la Iacov, spunând: „Ne-am dus la fratele tău, Esau, iar el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de bărbați.“
7 Iacov s-a înspăimântat foarte tare și era frământat; a împărțit în două tabere oamenii care erau cu el, oile, vitele și cămilele,
8 gândindu-se că, dacă Esau va ataca una dintre tabere și o va nimici, cealaltă va putea scăpa.
9 Apoi Iacov s-a rugat: „ Doamne , Dumnezeul tatălui meu, Avraam, și Dumnezeul tatălui meu, Isaac, Cel Care mi-ai spus: «Întoarce-te în țara ta, la rudele tale, pentru ca să te fac să prosperi»,
10 nu sunt vrednic de toată îndurarea și credincioșia pe care le-ai arătat față de slujitorul Tău, pentru că am trecut Iordanul doar cu toiagul meu, iar acum am ajuns două tabere.