1 Foametea era grea în țară.
2 Când au terminat de mâncat grânele pe care le aduseseră din Egipt, tatăl lor le-a zis: Duceți-vă din nou și cumpărați-ne puțină mâncare.
3 Dar Iuda i-a răspuns: Omul acela ne-a avertizat clar, spunându-ne: „Nu-mi veți mai vedea fața decât dacă fratele vostru va fi cu voi”.
4 Dacă-l vei trimite pe fratele nostru cu noi, ne vom duce și-ți vom cumpăra mâncare.
5 Dar dacă nu-l vei trimite, nu ne vom duce, pentru că acel om ne-a zis: „Nu-mi veți mai vedea fața decât dacă fratele vostru va fi cu voi.”
6 Atunci Israel le-a zis: De ce v-ați purtat așa de rău cu mine și i-ați spus acelui om că mai aveți un frate?
7 Ei i-au răspuns: Omul acela ne-a pus întrebări amănunțite în legătură cu noi și cu familia noastră, zicând: „Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?” Noi i-am răspuns la aceste întrebări. De unde era să știm că ne va cere să-l aducem pe fratele nostru?