2 Samuel 17 NTR

1 Ahitofel l-a rugat pe Absalom: – Lasă-mă să aleg douăsprezece mii de oameni și să pornesc degrabă, la noapte, în urmărirea lui David.

2 Îl voi ataca pe neașteptate, când încă va fi obosit și slăbit. Voi aduce groaza peste el și toți cei ce sunt cu el vor fugi. Atunci îl voi ucide numai pe rege.

3 Astfel voi întoarce tot poporul la tine și moartea omului pe care-l cauți va însemna întoarcerea celorlalți; toți ceilalți se vor întoarce în pace.

4 Acest sfat a părut bun atât lui Absalom, cât și tuturor celor din sfatul bătrânilor lui Israel.

5 Absalom însă a zis: – Chemați-l și pe architul Hușai, să auzim și ce va zice el.

6 Când a sosit Hușai, Absalom i-a zis: – Acesta este sfatul lui Ahitofel. Să facem cum a zis el? Dacă nu, sfătuiește-ne tu.

7 – De data aceasta, a răspuns Hușai, sfatul dat de Ahitofel nu este bun.

8 Tu știi că tatăl tău și oamenii lui sunt războinici viteji, iar acum sunt înfuriați ca o ursoaică în câmp, căreia i-au fost răpiți puii. Pe lângă aceasta, tatăl tău, fiind un războinic, nu va petrece noaptea cu poporul.

9 Chiar acum este ascuns în vreo peșteră sau în vreun alt loc. Dacă una din trupele tale va fi învinsă de la început, atunci oricine va auzi va spune: „Oștirea care este de partea lui Absalom a suferit o înfrângere.“

10 Astfel, chiar și celor mai viteji războinici, care au o inimă de leu, li se va topi inima de frică, căci tot Israelul știe că tatăl tău este un viteaz și că are niște războinici cu el.

11 Prin urmare, iată sfatul meu: adună tot Israelul la tine, de la Dan și până la Beer-Șeba– o mulțime cât nisipul de pe malul mării – și condu-i tu însuți în luptă.

12 Apoi îl vom ataca acolo unde îl vom găsi, ne vom năpusti asupra lui așa cum cade roua pe pământ și nu va fi lăsat în viață nici el, nici vreunul dintre oamenii lui.

13 Dacă se va retrage în vreo cetate, atunci toți israeliții vor aduce funii și vom trage acea cetate spre vale până nu va mai rămâne din ea nici măcar o pietricică.

14 Absalom și toți cei din sfatul bătrânilor lui Israel au zis: „Sfatul architului Hușai este mai bun decât cel al lui Ahitofel.“ Aceasta pentru că Domnul a hotărât să zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel ca să aducă nenorocirea asupra lui Absalom.

15 Hușai le-a zis preoților Țadok și Abiatar care a fost sfatul dat de Ahitofel lui Absalom și celor din sfatul bătrânilor lui Israel și care a fost sfatul pe care l-a dat el însuși.

16 Le-a mai zis: „Trimiteți-i imediat un mesaj lui David și spuneți-i: «Să nu-ți petreci noaptea lângă vadurile pustiei, ci să traversezi repede, ca nu cumva regele și toți oamenii care sunt cu el să fie uciși.»“

17 Ionatan și Ahimaaț așteptau veștile la En-Roghel, deoarece nu îndrăzneau să intre în cetate. O slujnică venea și le aducea veștile, iar ei se duceau și îl înștiințau pe regele David.

18 Totuși, un tânăr i-a văzut și i-a spus lui Absalom. Aflând aceasta, cei doi au plecat repede și au ajuns la casa unui anume om din Bahurim. Acesta avea în curte o fântână și cei doi au coborât în ea.

19 Soția omului a luat o învelitoare pe care a întins-o peste gura fântânii și a împrăștiat niște grâne pe ea, pentru ca nimeni să nu poată bănui ceva.

20 Slujitorii lui Absalom au ajuns la casa femeii și au întrebat-o: – Unde sunt Ahimaaț și Ionatan? – Au trecut pârâul! le-a răspuns femeia. Ei au căutat după cei doi, dar, negăsindu-i, s-au întors la Ierusalim.

21 După ce s-au îndepărtat oamenii lui Absalom, cei doi au ieșit din fântână și s-au dus să-l înștiințeze pe regele David. Ei i-au zis lui David: „Sculați-vă și traversați repede râul, căci iată sfatul pe care l-a dat Ahitofel împotriva voastră.“

22 David împreună cu cei ce erau cu el au trecut în grabă Iordanul și, până în zorii zilei, nu a mai rămas nici unul care să nu fi trecut râul.

23 Ahitofel, văzând că nu i-a fost urmat sfatul, și-a înșeuat măgarul și a plecat în grabă acasă, în cetatea sa. Și-a pus casa în rânduială și apoi s-a spânzurat. Astfel el a murit și a fost înmormântat în mormântul tatălui său.

David la Mahanayim

24 David a ajuns la Mahanayim, în timp ce Absalom trecea Iordanul împreună cu toți israeliții.

25 Absalom l-a numit pe Amasa drept conducător al oștirii, în locul lui Ioab. Amasa era fiul unui israelit pe nume Ieter, care fusese căsătorit cu Abigail, fiica lui Nahaș și sora Țeruiei, mama lui Ioab.

26 Israeliții împreună cu Absalom și-au așezat tabăra pe teritoriul Ghiladului.

27 Când David a ajuns la Mahanayim, Șobi, fiul lui Nahaș, din Raba amoniților, Machir, fiul lui Amiel, din Lo-Debar și ghiladitul Barzilai, din Roghelim,

28 au adus paturi, lighene, vase din lut, grâu, orz, făină, grâne prăjite, fasole și linte,

29 miere, lapte bătut, oi și brânză de vaci pentru ca David și cei ce erau cu el să mănânce. Ei își ziceau: „Poporul este flămând, ostenit și însetat în urma călătoriei prin pustie.“

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24