1 David a numărat oștirea care se afla cu el și a numit căpetenii peste mii și căpetenii peste sute.
2 A pus o treime din oștire sub comanda lui Ioab, o altă treime sub comanda lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, iar cealaltă treime a pus-o sub comanda ghititului Itai. Apoi le-a zis oamenilor: – Bineînțeles că voi veni și eu cu voi.
3 – Să nu ieși! i-au răspuns cei din oștire. Dacă noi vom fugi, dușmanilor nu le va păsa atât de mult de noi și chiar dacă jumătate dintre noi ar muri, nici chiar atunci nu le va păsa de noi. Tu însă faci cât zece mii dintre noi. Prin urmare, ar fi mai bine să ne sprijini din cetate.
4 – Voi face cum credeți voi că este mai bine, le-a răspuns regele. Apoi regele a stat lângă poartă, în timp ce toată oștirea ieșea cu sutele și miile.
5 Regele le-a poruncit lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: „De dragul meu, purtați-vă blând cu tânărul Absalom!“ Și întreaga oștire a auzit această poruncă, pe care regele a dat-o fiecărui conducător cu privire la Absalom.
6 Oștirea a ieșit în câmp ca să lupte împotriva lui Israel, iar lupta s-a dat în pădurea lui Efraim.