30 – Așteaptă puțin deoparte, i-a zis regele. Ahimaaț a stat deoparte.
31 Îndată a sosit și cușitul, care a zis: – Am vești bune pentru stăpânul meu, regele. Domnul te-a izbăvit astăzi din mâna tuturor celor ce se ridicaseră împotriva ta.
32 – Tânărul Absalom este bine? l-a întrebat regele. – Ca acest tânăr să fie toți dușmanii stăpânului meu, regele, și toți cei ce se ridică împotriva ta ca să-ți facă vreun rău, i-a răspuns cușitul.
33 Atunci regele, cutremurându-se, s-a dus în încăperea care se afla deasupra porții și a început să plângă. În timp ce mergea, el spunea: „O, fiul meu Absalom! O, fiul meu, fiul meu Absalom! De ce n-am murit eu în locul tău? O, Absalom, fiul meu, fiul meu!“