5 Regele le-a poruncit lui Ioab, lui Abișai și lui Itai: „De dragul meu, purtați-vă blând cu tânărul Absalom!“ Și întreaga oștire a auzit această poruncă, pe care regele a dat-o fiecărui conducător cu privire la Absalom.
6 Oștirea a ieșit în câmp ca să lupte împotriva lui Israel, iar lupta s-a dat în pădurea lui Efraim.
7 Oștirea lui Israel a fost învinsă acolo de slujitorii lui David. A avut loc acolo un mare măcel în acea zi – douăzeci de mii de oameni au fost uciși.
8 Lupta s-a întins pe întreg teritoriul și în ziua aceea, pădurea a mistuit mai mulți oameni decât a mistuit sabia.
9 Absalom, călare pe un catâr, s-a pomenit deodată în fața slujitorilor lui David. Încercând să scape, a intrat cu catârul pe sub ramurile încâlcite ale unui stejar mare. Capul lui Absalom s-a prins însă între ramurile stejarului și el a rămas astfel atârnat între cer și pământ, în timp ce catârul său a plecat mai departe.
10 Unul dintre luptători a văzut acest lucru și i-a spus lui Ioab: – L-am văzut pe Absalom, atârnând de un stejar.
11 – Cum? L-ai văzut? Atunci de ce nu l-ai ucis acolo, pe loc? l-a întrebat Ioab. Ți-aș fi dat zece șecheli de argint și o cingătoare.