10 David s-a simțit mustrat în cugetul lui după ce făcuse numărătoarea poporului. El I-a zis Domnului : „Am săvârșit un mare păcat prin ceea ce am făcut! Însă acum Doamne, iartă, Te rog, nelegiuirea robului Tău, căci am lucrat întru totul ca un nebun!“
11 În dimineața următoare, când David s-a trezit, Cuvântul Domnului a venit la profetul Gad, văzătorul lui David, spunându-i:
12 „Du-te și spune-i lui David: «Așa vorbește Domnul : ‘Trei nenorociri îți pun înainte! Alege una dintre ele și cu aceea te voi lovi!’»“
13 Gad a venit la David și l-a înștiințat spunându-i: – Ce alegi? Șapte ani de foamete în țară, trei luni în timpul cărora să fugi dinaintea dușmanilor tăi, și ei să te urmărească sau trei zile în timpul cărora molima să fie în țară? Acum gândește-te și vezi ce trebuie să răspund Celui Ce m-a trimis!
14 – Sunt într-o mare strâmtorare, i-a răspuns David lui Gad. Mai bine să cădem în mâna Domnului , căci mila Lui este nemărginită, decât să cad în mâinile oamenilor!
15 Domnul a trimis molima în Israel, începând din acea dimineață și până la încheierea timpului hotărât. De la Dan și până la Beer-Șeba au murit din popor șaptezeci de mii de oameni.
16 În timp ce îngerul avea mâna întinsă spre Ierusalim și-l distrugea, Domnului I-a părut rău pentru acel dezastru și i-a zis îngerului care distrugea poporul: „Destul! Retrage-ți mâna!“ Îngerul Domnului era lângă aria iebusitului Aravna.