14 – Sunt într-o mare strâmtorare, i-a răspuns David lui Gad. Mai bine să cădem în mâna Domnului , căci mila Lui este nemărginită, decât să cad în mâinile oamenilor!
15 Domnul a trimis molima în Israel, începând din acea dimineață și până la încheierea timpului hotărât. De la Dan și până la Beer-Șeba au murit din popor șaptezeci de mii de oameni.
16 În timp ce îngerul avea mâna întinsă spre Ierusalim și-l distrugea, Domnului I-a părut rău pentru acel dezastru și i-a zis îngerului care distrugea poporul: „Destul! Retrage-ți mâna!“ Îngerul Domnului era lângă aria iebusitului Aravna.
17 Văzându-l pe îngerul care lovea poporul, David I-a zis Domnului : „Iată că eu am păcătuit! Eu am săvârșit nelegiuirea! Dar oile acestea, ce au făcut oare? Te rog, lasă mâna Ta să fie numai împotriva mea și împotriva familiei mele!“
18 Gad a venit la David în acea zi și i-a zis: – Du-te și ridică-I Domnului un altar pe aria iebusitului Aravna!
19 David s-a dus și a făcut după cuvântul pe care Domnul îl poruncise prin Gad.
20 Aravna s-a uitat și l-a văzut pe rege și pe slujitorii săi, venind înspre el. El a ieșit din arie și s-a plecat cu fața la pământ înaintea regelui.