2 Pămîntul era pustiu și gol; peste fața adîncului de ape era întuneric, și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor.
3 Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!“ Și a fost lumină.
4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună; și Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric.
5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întîi.
6 Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape.“
7 Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele care sînt dedesubtul întinderii de apele care sînt deasupra întinderii. Și așa a fost.
8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua.