1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s’a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.
2 Domnul i S’a arătat, și i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune.
3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.“
4 Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată
5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.“
6 Astfel Isaac a rămas la Gherar.
7 Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.“ Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip.
8 Fiindcă șederea lui acolo se lungise, s’a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca.
9 Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, și i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice:„E soru-mea?“ Isaac i-a răspuns:„Am zis așa, ca să nu mor din pricina ei.“
10 Și Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce ușor s’ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, și ne-ai fi făcut vinovați.“
11 Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît.“
12 Isaac a făcut sămănături în țara aceea, și a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvîntat.
13 Astfel omul acesta s’a îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat.
14 Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau.
15 Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărînă.
16 Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă dela noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi.“
17 Isaac a plecat de acolo și a tăbărît în valea Gherar, unde s’a așezat cu locuința.
18 Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, și pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; și le-a pus iarăș aceleași nume, pe cari le pusese tatăl său.
19 Robii lui Isaac au mai săpat în vale, și au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor.
20 Păstorii din Gherar s’au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: „Apa este a noastră.“ Și a pus fîntînii numele Esec, pentrucă se certaseră cu el.
21 Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit-o Sitna.
22 Pe urmă s’a mutat de acolo, și a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s’au mai certat; și a numit-o Rehobot; „căci“, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară.“
23 De acolo s’a suit la Beer-Șeba.
24 Domnul i S’a arătat chiar în noaptea aceea, și i-a zis: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, și îți voi înmulți sămînța, din pricina robului Meu Avraam.“
25 Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă.
26 Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, și cu Picol, căpetenia oștirii lui.
27 Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine, voi cari mă urîți și m’ați izgonit dela voi?“
28 Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: „Să fie un jurămînt între noi, între noi și tine, și să facem un legămînt cu tine!
29 Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.“
30 Isaac le-a dat un ospăț, și au mîncat și au băut.
31 S’au sculat dis de dimineață, și s’au legat unul cu altul printr’un jurămînt. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace.
32 În aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: „Am dat de apă!“
33 Și el a numit-o Șiba. De aceea s’a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi.
34 La vîrsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, și pe Basmat, fata Hetitului Elon.
35 Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac și Rebeca.