1 Cînd a fost Avram în vîrstă de nouăzeci și nouă ani, Domnul i S’a aratat, și i-a zis: „Eu sînt Dumnezeul Cel atotputernic. Umblă înaintea Mea, și fii fără prihană.
2 Voi face un legămînt între Mine și tine, și te voi înmulți nespus de mult“.
3 Avram s’a aruncat cu fața la pămînt; și Dumnezeu i-a vorbit astfel:
4 „Iată legămîntul Meu, pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl multor neamuri.
5 Nu te vei mai numi Avram; ci numele tău va fi Avraam; căci te fac tatăl multor neamuri.
6 Te voi înmulți nespus de mult; voi face din tine neamuri întregi; și din tine vor ieși împărați.
7 Voi pune legămîntul Meu între Mine și tine și sămînța ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legămînt vecinic, în puterea căruia, Eu voi fi Dumnezeul tău și al seminței tale după tine.
8 Ție, și seminței tale după tine, îți voi da țara în care locuiești acum ca străin, și anume îți voi da toată țara Canaanului în stăpînire vecinică; și Eu voi fi Dumnezeul lor.“
9 Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să păzești legămîntul Meu, tu și sămînța ta după tine, din neam în neam.
10 Acesta este legămîntul Meu pe care să-l păziți între Mine și voi, și sămînța ta după tine: tot ce este de parte bărbătească între voi să fie tăiat împrejur.
11 Să vă tăiați împrejur în carnea prepuțului vostru: și acesta să fie semnul legămîntului dintre Mine și voi.
12 La vîrsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam după neam: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani dela vreun străin, care nu face parte din neamul tău.
13 Va trebui tăiat împrejur atît robul născut în casă cît și cel cumpărat cu bani; și astfel legămîntul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legămînt vecinic.
14 Un copil de parte bărbătească netăiat împrejur în carnea prepuțului lui, să fie nimicit din mijlocul neamului său: a călcat legămîntul Meu.“
15 Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai; ci numele ei să fie Sara.
16 Eu o voi binecuvînta, și îți voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvînta, și ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împărați de noroade vor ieși din ea.“
17 Avraam s’a aruncat cu fața la pămînt și a rîs, căci a zis în inima lui: „Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Și să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?“
18 Și Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!“
19 Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevastă-ta Sara îți va naște un fiu; și-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legămîntul Meu cu el, ca un legămînt vecinic pentru sămînța lui după el.
20 Dar și cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvînta, îl voi face să crească, și îl voi înmulți nespus de mult; doisprezece voievozi va naște, și voi face din el un neam mare.
21 Dar legămîntul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți-l va naște Sara la anul pe vremea aceasta.“
22 Cînd a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S’a înălțat dela Avraam.
23 Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toți ceice se născuseră în casa lui, și pe toți robii cumpărați cu bani, adică pe toți cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, și le-a tăiat împrejur carnea prepuțului, chiar în ziua aceea, după porunca, pe care i-o dăduse Dumnezeu.
24 Avraam era în vîrstă de nouăzeci și nouă de ani, cînd a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său.
25 Fiul său Ismael era în vîrstă de treisprezece ani, cînd a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său.
26 Avraam și fiul său Ismael au fost tăiați împrejur chiar în ziua aceea.
27 Și toți oamenii din casa lui: robi născuți în casa lui, sau cumpărați cu bani dela străini, au fost tăiați împrejur împreună cu el.