23 Ei nu știau că Iosif îi înțelegea, căci vorbea cu ei printr’un tîlmaci.
24 Iosif a plecat la oparte dela ei, ca să plîngă. În urmă s’a întors, și le-a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon, și a pus să-l lege cu lanțuri în fața lor.
25 Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grîu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui, și să li se dea merinde pentru drum. Și așa s’a făcut.
26 Ei și-au încărcat grîul pe măgari, și au plecat.
27 Unul din ei și-a deschis sacul ca să dea nutreț măgarului în locul unde au mas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului,
28 și a zis fraților săi: „Argintul meu mi s’a dat înapoi, și iată-l în sacul meu.“ Atunci li s’a tăiat inima; și au zis unul altuia, tremurînd: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“
29 S’au întors la tatăl lor Iacov, în țara Canaan, și i-au istorisit tot ce li se întîmplase. Ei au zis: