18 Atunci Iuda s’a apropiat de Iosif, și a zis: „Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, și să nu te mînii pe robul tău! Căci tu ești ca Faraon.
19 Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd: „Mai trăește tatăl vostru, și mai aveți vreun frate?“
20 Noi am răspuns domnului meu: „Avem un tată bătrîn, și un frate tînăr, copil făcut la bătrîneța lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, și care era dela aceeaș mamă; el a rămas singur, și tatăl lui îl iubește.“
21 Tu ai spus robilor tăi: „Aduceți-l la mine ca să-l văd cu ochii mei.“
22 Noi am răspuns domnului meu: „Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă-l va părăsi, tatăl său are să moară.“
23 Tu ai spus robilor tăi: „Dacă nu se va pogorî și fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeți fața.“
24 Cînd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.