10 I s-a făcut foame și a vrut să mănânce. În timp ce-i pregăteau masa, a căzut într-o răpire sufletească.
11 A văzut cerul deschis și ceva ca o pânză mare fiind coborâtă pe pământ de cele patru colțuri.
12 În ea se aflau tot felul de patrupede, animale mici ale pământului și păsări ale cerului.
13 Un glas i-a vorbit astfel: – Petru, ridică-te, înjunghie și mănâncă!
14 Însă Petru a zis: – În nici un caz, Doamne! Căci niciodată n-am mâncat ceva pângărit sau necurat!
15 Glasul i-a vorbit din nou, a doua oară: – Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu numești pângărit!
16 Lucrul acesta s-a întâmplat de trei ori; apoi, imediat pânza a fost luată la cer.