1 După cinci zile, marele preot Ananias s-a coborât împreună cu câțiva dintre bătrâni și cu un anume avocat Tertulus și au adus acuzații împotriva lui Pavel, înaintea guvernatorului.
2 Când Pavel a fost chemat, Tertulus a început să-l acuze astfel: „Datorită ție, noi avem parte de multă pace și prin prevederile tale s-au făcut multe reforme pentru neamul nostru.
3 Noi recunoaștem aceasta pretutindeni și oricând, cu deplină mulțumire, prea alesule Felix.
4 Dar ca să nu te rețin prea mult, te rog să ne asculți puțin, în bunăvoința ta!
5 Am găsit pe omul acesta ca fiind o adevărată molimă; el stârnește răscoale printre toți iudeii din toată lumea, este conducătorul partidei nazarinenilor
6 și a încercat să profaneze chiar și Templul. Noi l-am prins (și am vrut să-l judecăm după Legea noastră.
7 Dar a venit tribunul Lisias și l-a smuls cu mare violență din mâinile noastre,
8 poruncind acuzatorilor lui să vină înaintea ta). Dacă-l vei interoga, vei putea afla tu însuți despre toate aceste lucruri de care noi îl acuzăm!“
9 Iudeii s-au alăturat și ei acuzației, afirmând că toate acestea erau întocmai.
10 Când guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel i-a răspuns: „Știind că de mulți ani ești judecătorul acestui neam, sunt încurajat în apărarea mea.
11 După cum poți afla și tu, nu sunt mai mult de douăsprezece zile de când m-am suit să mă închin la Ierusalim.
12 Și nu m-au găsit nici certându-mă cu cineva în Templu, nici întărâtând mulțimea în sinagogi sau prin cetate.
13 Așa că ei nici nu-ți pot dovedi lucrurile de care mă acuză acum.
14 Îți mărturisesc însă că eu mă închin Dumnezeului strămoșilor noștri, potrivit cu Calea despre care ei spun că este o «partidă», și cred toate lucrurile care sunt în acord cu Legea și sunt scrise în Profeți.
15 Și am aceeași nădejde în Dumnezeu pe care o au și ei, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți.
16 De aceea mă străduiesc să am întotdeauna o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
17 După o lipsă de mai mulți ani, am venit să fac milostenii neamului meu și să aduc daruri.
18 În timp ce făceam aceasta, m-au găsit curățit în Templu, nu cu mulțime, nici cu zarvă.
19 Erau și niște iudei din Asia, care ar fi trebuit să fie prezenți înaintea ta și să mă acuze, dacă ar fi avut ceva împotriva mea!
20 Sau să spună înșiși aceștia ce nelegiuire au găsit în mine, când am stat înaintea Sinedriului,
21 afară numai de strigătul acesta pe care l-am scos în timp ce stăteam în mijlocul lor: «Cu privire la învierea morților sunt judecat eu astăzi înaintea voastră!»“
22 Atunci Felix, care era bine informat cu privire la Cale, i-a amânat zicând: „Voi decide în privința voastră, când va veni tribunul Lisias!“
23 A poruncit centurionului să-l țină sub pază pe Pavel, dar să-i lase o oarecare libertate și să nu interzică la nimeni din ai lui să-i slujească.
24 După câteva zile, Felix a venit împreună cu soția lui, Drusila, care era iudeică, a trimis după Pavel și l-a ascultat despre credința în Cristos Isus.
25 Însă, în timp ce Pavel vorbea despre dreptate, despre înfrânare și despre judecata care vine, Felix s-a îngrozit și a zis: „Acum du-te; când voi mai avea timp, te voi chema.“
26 În același timp, el spera că Pavel îi va da bani și de aceea trimitea deseori după el și stătea de vorbă cu el.
27 Doi ani au trecut astfel, după care, în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Vrând să câștige favoarea iudeilor, Felix l-a lăsat pe Pavel în închisoare.