1 La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a suit din Cezareea la Ierusalim.
2 Conducătorii preoților și fruntașii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel
3 și l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim. Ei puseseră la cale un complot, ca să-l omoare pe drum.
4 Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece acolo cât de curând.
5 „Deci, a spus el, cel mai însemnat dintre voi să se coboare cu mine în Cezareea și, dacă omul acela a făcut ceva rău, să-l acuze.“
6 A rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a coborât în Cezareea. În ziua următoare s-a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel.
7 Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui și au adus împotriva lui multe și grele acuzații, pe care nu le puteau dovedi.
8 Pavel s-a apărat astfel: – N-am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar!“
9 Însă Festus, vrând să câștige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel: – Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?
10 Pavel i-a răspuns: – Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum știi și tu foarte bine!
11 Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!
12 Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns: – Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!
13 După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa și Berenice, ca să-l salute pe Festus.
14 Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicându-i: – Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare și
15 împotriva căruia, când am fost în Ierusalim, conducătorii preoților și bătrânii iudeilor au adus acuzații și au cerut condamnarea lui.
16 Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca cel acuzat să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației.
17 Ei au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci, chiar în ziua următoare, m-am așezat pe scaunul de judecată și am poruncit ca omul să fie adus.
18 Însă când acuzatorii s-au ridicat, n-au adus nici o acuzație din relele la care mă așteptam,
19 ci aveau cu el niște dispute cu privire la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu.
20 Fiindcă eram nehotărât cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21 El însă a făcut apel să fie ținut sub pază pentru hotărârea împăratului, așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.
22 Agrippa i-a zis lui Festus: – Aș vrea să-l aud și eu pe omul acesta! Festus i-a răspuns: – Îl vei auzi mâine.
23 Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.
24 Festus a zis: „Rege Agrippa și voi, toți cei care sunteți prezenți aici cu noi, îl vedeți aici pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25 Fiindcă am înțeles că nu a făcut nimic vrednic de moarte și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit.
26 Dar n-am nimic sigur să-i scriu stăpânului cu privire la acesta și de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu.
27 Căci mi se pare absurd să trimit un deținut fără să precizez care sunt acuzațiile împotriva lui.“