1 Cam în aceeași vreme, regele Irod a pus mâna pe unii din biserică ca să-i chinuiască.
2 El l-a omorât cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
3 Când a văzut că lucrul acesta place iudeilor, l-a mai arestat și pe Petru. Era în timpul Sărbătorii Azimelor.
4 După ce l-a arestat, l-a aruncat în închisoare, lăsându-l pe mâna a patru grupe de câte patru soldați, ca să-l păzească. El intenționa ca, după Paște, să-l scoată afară, înaintea poporului.
5 În timp ce Petru era păzit în închisoare, biserica se ruga cu înflăcărare lui Dumnezeu pentru el.
6 În noaptea de dinaintea zilei când Irod urma să-l scoată afară, înaintea poporului, Petru dormea între doi soldați, legat cu două lanțuri, iar niște gărzi păzeau închisoarea, stând în fața porții.
7 Și iată că un înger al Domnului a apărut deodată și o lumină a strălucit în celula închisorii. El l-a trezit pe Petru, lovindu-l în coastă, și i-a zis: „Ridică-te repede!“ Lanțurile i-au căzut de la mâini.
8 Apoi îngerul i-a zis: „Încinge-ți mijlocul și leagă-ți sandalele!“ El a făcut întocmai. Îngerul i-a mai zis: „Înfășoară-te în manta și urmează-mă!“
9 Petru l-a urmat și a ieșit afară, dar nu știa dacă este adevărat ceea ce făcea îngerul: i se părea că vede o viziune.
10 După ce au trecut de prima și de a doua gardă, au ajuns la poarta de fier care dă în cetate, iar ea li s-a deschis de la sine. Au ieșit și au luat-o pe o stradă; și, deodată, îngerul a plecat de la el.
11 Când s-a dezmeticit, Petru și-a zis: „Acum știu într-adevăr că Domnul Și-a trimis îngerul și m-a salvat din mâna lui Irod și de la tot ce aștepta poporul iudeu să seîntâmple!“
12 Dându-și bine seama de aceasta, s-a dus acasă la Maria, mama lui Ioan, numit și Marcu, unde erau adunați mulți oameni și se rugau.
13 A bătut la ușa pridvorului și o slujnică, pe nume Roda, a venit să deschidă.
14 Ea a recunoscut glasul lui Petru și, de bucurie, în loc să deschidă ușa a alergat înăuntru și a dat de știre că Petru se află înaintea ușii.
15 Ei i-au zis: „Ți-ai ieșit din minți!“ Dar ea insista și susținea că este așa cum spune ea. Ei însă ziceau: „Este îngerul lui!“
16 Petru însă continua să bată, așa că au deschis și au rămas uluiți când l-au văzut.
17 El le-a făcut semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum l-a scos Domnul din închisoare și apoi a zis: „Spuneți-le aceste lucruri lui Iacov și celorlalți frați!“ După aceea a ieșit și a plecat în alt loc.
18 Când s-a făcut ziuă, s-a stârnit o mare tulburare între gardieni cu privire la ceea ce se întâmplase cu Petru.
19 Irod l-a căutat și, pentru că nu l-a găsit, a interogat gărzile și a poruncit să fie executate. Apoi a plecat din Iudeea în Cezareea și a rămas o vreme acolo.
20 Irod era foarte supărat pe cei din Tir și Sidon. Dar aceștia au venit într-un singur gând la el și, câștigându-l de partea lor pe Blastus, care era șambelanul regelui, au cerut pace, pentru că țara lor primea hrană din țara regelui.
21 Într-o zi hotărâtă, Irod s-a îmbrăcat în haina regală, s-a așezat pe scaunul de judecată și a ținut un discurs poporului.
22 Adunarea a strigat: „Acesta este glasul unui zeu, nu al unui om!“
23 Imediat l-a lovit un înger al Domnului, pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu, și și-a dat suflarea, fiind mâncat de viermi.
24 Însă Cuvântul lui Dumnezeu continua să înainteze și să fie răspândit.
25 Barnabas și Saul, după ce și-au împlinit însărcinarea, s-au întors la Ierusalim, luându-l cu ei pe Ioan, numit și Marcu.