1 În zilele acelea, când numărul ucenicilor creștea, evreii eleniști au început să murmure împotriva evreilor autohtoni, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la distribuirea zilnică a celor necesare.
2 Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor și le-au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese!
3 Prin urmare, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați vorbiți de bine, plini de Duhul Sfânt și de înțelepciune, pe care să-i punem responsabili cu îndatorirea aceasta,
4 iar noi vom continua să dăm atenție rugăciunii și slujirii Cuvântului.“
5 Vorbirea aceasta a plăcut întregii mulțimi, așa că l-au ales pe Ștefan, un bărbat plin de credință și de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohorus, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmenas și pe Nicolaus, un prozelit din Antiohia;
6 i-au adus înaintea apostolilor, care s-au rugat și și-au pus mâinile peste ei.
7 Cuvântul lui Dumnezeu continua să se răspândească, numărul ucenicilor creștea tot mai mult în Ierusalim și foarte mulți preoți veneau la credință.
8 Ștefan, un om plin de har și de putere, făcea minuni și semne mari în popor.
9 Unii din sinagoga numită „A oamenilor liberi“ – a celor din Cirena, a celor din Alexandria și a celor din Cilicia și din Asia– au început o dispută cu Ștefan,
10 dar nu puteau să se opună înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el.
11 Atunci au plătit niște bărbați care să spună: „Noi l-am auzit rostind cuvinte blasfemiatoare împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu!“
12 Au incitat pe popor, pe bătrâni și pe cărturari, s-au repezit asupra lui, l-au înșfăcat și l-au dus înaintea Sinedriului.
13 Au scos niște martori mincinoși, care au zis: „Omul acesta nu încetează să rostească cuvinte blasfemiatoare împotriva acestui Lăcaș sfânt și împotriva Legii!
14 Căci l-am auzit spunând că Acest Isus din Nazaret va distruge locul acesta și va schimba obiceiurile pe care ni le-a încredințat Moise!“
15 Toți cei ce ședeau în Sinedriu s-au uitat țintă la el și au văzut că fața lui arăta ca fața unui înger.