22 Mulțimea s-a ridicat și ea împotriva lor, iar magistrații le-au sfâșiat hainele și au poruncit să fie bătuți cu nuiele.
23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să-i păzească bine.
24 Primind un astfel de ordin, temnicerul i-a aruncat în celula cea mai lăuntrică și le-a băgat picioarele în butuci.
25 Pe la miezul nopții, Pavel și Silas se rugau și-I cântau laudă lui Dumnezeu, iar deținuții îi ascultau.
26 Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s-au deschis dintr-odată și fiecăruia i s-au dezlegat lanțurile.
27 Temnicerul s-a trezit și, când a văzut că ușile închisorii erau deschise, și-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deținuții au fugit.
28 Pavel însă a strigat cu glas tare: – Să nu-ți faci nici un rău, căci toți suntem aici!