23 Căci, în timp ce treceam princetate și mă uitam la locurile voastre de închinare, am găsit și un altar pe care era scris: «Unui Dumnezeu Necunoscut». Ei bine, ceea ce voi respectați fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu!
24 Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini
25 și nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea nevoie de ceva, El Care dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile.
26 Dintr-un singur om, El a făcut fiecare neam de oameni, ca ei să locuiască pe toată suprafața pământului, le-a desemnat mai dinainte vremurile și a stabilit hotare locuinței lor,
27 pentru ca ei să-L caute pe Dumnezeu și, poate, să-L și găsească, în timp ce bâjbâie după El, măcar că nu este departe de nici unul dintre noi.
28 «Căci în El trăim, ne mișcăm și existăm»; sau, așa cum au spus și unii dintre poeții voștri: «Căci și noi suntem urmașii Lui.»
29 Deci, dacă suntem urmașii lui Dumnezeu, n-ar trebui să ne gândim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei, o imagine făcută prin îndemânarea și gândirea omului.