6 Când s-a auzit sunetul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas uluită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în propria lui limbă.
7 Toți se mirau și se minunau zicând: „Oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc?!
8 Cum de îi auzim, fiecare dintre noi, vorbind în propria noastră limbă, în care ne-am născut?!
9 Parți, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia,
10 din Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părțile Libiei dinspre Cirena, vizitatori din Roma,
11 iudei și prozeliți, cretani și arabi, pe toți îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu!“
12 Toți erau uimiți și nedumeriți și se întrebau unul pe altul: „Ce vrea să însemne aceasta?“