4 Dacă rămânea nevândut, nu rămânea el al tău? Și, după ce a fost vândut, nu erau banii la dispoziția ta? De ce ai pus la cale acest lucru în inima ta? Nu pe oameni i-ai mințit, ci pe Dumnezeu!“
5 Când a auzit Ananias aceste cuvinte, a căzut la pământ și și-a dat duhul. O mare frică i-a cuprins pe toți cei ce auziseră acestelucruri.
6 Cei tineri s-au ridicat, l-au învelit, l-au scos afară și l-au îngropat.
7 Cam după trei ore, a intrat și soția lui, fără să știe ce se întâmplase.
8 Petru a întrebat-o: – Spune-mi, cu atât ați vândut ogorul? Ea i-a răspuns: – Da, cu atât.
9 Atunci Petru i-a zis: – De ce v-ați înțeles între voi să-L puneți la încercare pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor duce și pe tine!
10 Dintr-odată, ea a căzut la picioarele lui și și-a dat duhul. Când au intrat tinerii, au găsit-o moartă; au dus-o afară și au îngropat-o lângă soțul ei.