Exodul 18 VDC

1 Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.

2 Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimeasă acasă.

3 A luat și pe cei doi fii ai Seforei; unul se numea Gherșom, căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într’o țară străină,“

4 iar celalt se numea Eliezer, căci zisese: „Dumnezeul tatălui meu mi-a ajutat, și m’a scăpat de sabia lui Faraon.“

5 Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu.

6 A trimes vorbă lui Moise să-i spună: „Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta și cu cei doi fii ai tăi.“

7 Moise a ieșit înaintea socrului său, s’a aruncat cu fața la pămînt, și l-a sărutat. S’au întrebat unul pe altul de sănătate, și au intrat în cortul lui Moise.

8 Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon și împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferințele cari veniseră peste ei pe drum, și cum îi izbăvise Domnul din ele.

9 Ietro s’a bucurat pentru tot binele, pe care-l făcuse Domnul lui Israel, și pentru că-l izbăvise din mîna Egiptenilor.

10 Și Ietro a zis: „Binecuvîntat să fie Domnul, care v’a izbăvit din mîna Egiptenilor și din mîna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna Egiptenilor!

11 Cunosc acum că Domnul este mai mare decît toți dumnezeii; căci în lucrul în care s’au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.“

12 Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere de tot și o jertfă de mîncare. Aaron și toți bătrînii lui Israel au venit și au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.

13 A doua zi, Moise s’a așezat să judece poporul; și poporul a stat înaintea lui de dimineața pînă seara.

14 Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, și a zis: „Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, și tot poporul stă înaintea ta, de dimineața pînă seara?“

15 Moise a răspuns socrului său: „Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.

16 Cînd au vreo treabă, vin la mine; eu judec între ei, și fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu și legile Lui.“

17 Socrul lui Moise i-a zis: „Ce faci tu nu este bine.

18 Te istovești singur, și vei istovi și poporul acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai pe sus de puterile tale și nu-l vei putea face singur.

19 Acum ascultă glasul meu; am să-ți dau un sfat, și Dumnezeu va fi cu tine! Fii tîlmaciul poporului înaintea lui Dumnezeu, și du pricinile înaintea lui Dumnezeu.

20 Învață-i poruncile și legile; și arată-le calea, pe care trebuie s’o urmeze și ce trebuie să facă.“

21 Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmași ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci și căpetenii peste zece.

22 Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înșiși. În felul acesta îți vei ușura sarcina, căci o vor purta și ei împreună cu tine.

23 Dacă vei face lucrul acesta, și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea face față lucrurilor, și tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.“

24 Moise a ascultat sfatul socrului său, și a făcut tot ce spusese el.

25 Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul, și i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece.

26 Ei judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înșiși.

27 Apoi Moise a trimes pe socrul său în țara lui.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40