1 Poporul, văzînd că Moise zăbovește să se pogoare de pe munte, s’a strîns în jurul lui Aaron, și i-a zis: „Haide! fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s’a făcut.“
2 Aaron le-a răspuns: „Scoateți cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre, și aduceți-i la mine.“
3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi, și i-au adus lui Aaron.
4 El i-a luat din mînile lor, a bătut aurul cu dalta, și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: „Israele! iată dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului.“
5 Cînd a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui, și a strigat: „Mîne, va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!“
6 A doua zi, s’au sculat dis de dimineață, și au adus arderi de tot și jertfe de mulțămire. Poporul a șezut de a mîncat și a băut; apoi s’au sculat să joace.
7 Domnul a zis lui Moise:„Scoală și pogoară-te; căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s’a stricat.
8 Foarte curînd s’au abătut dela calea, pe care le-o poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s’au închinat pînă la pămînt înaintea lui, i-au adus jertfe, și au zis: «Israele! iată dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!“
9 Domnul a zis lui Moise: „Văd că poporul acesta este un popor încăpățînat.
10 Acum, lasă-Mă; mînia Mea are să se aprindă împotriva lor: și-i voi mistui; dar pe tine te voi face strămoșul unui neam mare.“
11 Moise s’a rugat Domnului, Dumnezeului său, și a zis: „Pentru ce să se aprindă, Doamne, mînia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mînă tare?
12 Pentruce să zică Egiptenii: «Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți, și ca să-i șteargă de pe fața pămîntului?»Întoarce-Te din iuțeala mîniei Tale și lasă-Te de răul acesta, pe care vrei să-l faci poporului Tău.
13 Adu-ți aminte de Avraam, de Isaac și de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurîndu-Te pe Tine însuți: «Voi înmulți sămînța voastră ca stelele cerului, voi da urmașilor voștri toată țara aceasta, de care am vorbit, și ei o vor stăpîni în veac.“
14 Și Domnul S’a lăsat de răul, pe care spusese că vrea să-l facă poporului Său.
15 Moise s’a întors și s’a pogorît de pe munte, cu cele două table ale mărturiei în mînă. Tablele erau scrise pe amîndouă părțile, pe o parte și pe alta.
16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu, și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table.
17 Iosua a auzit glasul poporului, care scotea strigăte, și a zis lui Moise: „În tabără este un strigăt de război!“
18 Moise a răspuns: „Strigătul aceasta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiți; ce aud eu, este glasul unor oameni cari cîntă!“
19 Și, pe cînd se apropia de tabără,a văzut vițelul și jocurile. Moise s’a aprins de mînie, a aruncat tablele din mînă, și le-a sfărîmat de piciorul muntelui.
20 A luat vițelul, pe care-l făcuseră ei, și l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenușă, a presărat cenușa pe fața apei, și a dat-o copiilor lui Israel s’o bea.
21 Moise a zis lui Aaron: „Ce ți-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atît de mare?“
22 Aaron a răspuns: „Să nu se aprindă de mînie domnul meu! Tu singur știi că poporul acesta este pornit la rău.
23 Ei mi-au zis: «Fă-ne un dumnezeu, care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s’a făcut!»
24 Eu le-am zis: «Cine are aur, să-l scoată!» Și mi l-au dat; l-am aruncat în foc, și din el a ieșit vițelul acesta.“
25 Moise a văzut că poporul era fără frîu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frîu, spre batjocura vrăjmașilor săi; –
26 s’a așezat la ușa taberii, și a zis: „Cine este pentru Domnul, să vină la mine!“ Și toți copiii lui Levi s’au strîns la el.
27 El le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare din voi să se încingă cu sabia; mergeți și străbateți tabăra dela o poartă la alta, și fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul și pe ruda sa.“
28 Copiii lui Levi au făcut după porunca lui Moise; și aproape trei mii de oameni au pierit în ziua aceea din popor.
29 Moise a zis: „Predați-vă azi în slujba Domnului, chiar cu jertfa fiului și fratelui vostru, pentruca binecuvîntarea Lui să vină astăzi peste voi!“
30 A doua zi, Moise a zis poporului: „Ați făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la Domnul: poate că voi căpăta iertare pentru păcatul vostru.“
31 Moise s’a întors la Domnul, și a zis: „Ah! poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Și-au făcut un dumnezeu de aur.
32 Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, șterge-mă din cartea Ta, pe care ai scris-o!“
33 Domnul a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi șterge din cartea Mea.
34 Du-te dar, și du poporul unde ți-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!“
35 Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru că făcuse vițelul făurit de Aaron.