1 Moise păștea turma socrului său Ietro, preotul Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de pustie, și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.
2 Îngerul Domnului i S’a arătat într’o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s’a uitat; și iată că rugul era tot un foc, și rugul nu se mistuia deloc.
3 Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, și pentru ce nu se mistuie rugul.“
4 Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; și Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului, și a zis: „Moise! Moise!“ El a răspuns: „Iată-mă!“
5 Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ți încălțămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt sfînt.“
6 Și a adăugat: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.“ Moise și-a ascuns fața, căci se temea să privească pe Dumnezeu.
7 Domnul a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, și am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile.