1 Proorocie asupra văii vedeniilor. „Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri,
2 cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptînd.
3 Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sînt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare.
4 De aceea zic: «Întoarceți-vă privirile dela mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu!
5 Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășală, trimeasă de Domnul, Dumnezeul oștirilor, în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte.