1 În acelaș timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimes o scrisoare și un dar lui Ezechia, pentrucă aflase de boala și însănătoșarea lui.
2 Ezechia s’a bucurat, și a arătat trimeșilor locul unde erau lucrurile lui de preț, argintul și aurul, mirezmele și untdelemnul de preț, toată casa lui de arme, și tot ce se afla în vistieriile lui: n’a rămas nimic în casa și în ținuturile lui, pe care să nu li-l fi arătat.
3 Proorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia, și l-a întrebat: „Ce au spus oamenii aceia, și de unde au venit la tine?“ Ezechia a răspuns: „Au venit la mine dintr’o țară depărtată, din Babilon.“
4 Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?“ Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este în casa mea: n’a rămas nimic în vistieriile mele, pe care să nu li-l fi arătat.“
5 Atunci Isaia a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvîntul Domnului oștirilor!
6 «Iată, vor veni vremurile cînd vor duce în Babilon tot ce este în casa ta și tot ce au strîns părinții tăi pînă în ziua de azi; nimic nu va rămînea, zice Domnul.
7 «Și vor lua din fiii tăi, ieșiți din tine, pe cari-i vei naște, casă-i facă fameni în casa împăratului Babilonului.“
8 Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvîntul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieții mele va fi pace și liniște!“