1 „Așa vorbește Domnul către unsul Său, către Cir, pe care-l ține de mînă, ca să doboare neamurile înaintea lui, și să deslege brîul împăraților, să-i deschidă porțile, ca să nu se mai închidă:
2 «Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma ușile de aramă, și voi rupe zăvoarele de fer.
3 Îți voi da vistierii ascunse, bogății îngropate, ca să știi că Eu sînt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel.
4 Din dragoste pentru robul Meu Iacov, și pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ți-am vorbit cu bună voință, înainte ca tu să Mă cunoști.
5 Eu sînt Domnul, și nu mai este altul, afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, înainte ca tu să Mă cunoști.
6 Ca să se știe, dela răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sînt Domnul, și nu este altul.
7 Eu întocmesc lumina, și fac întunerecul, Eu dau propășirea, și aduc restriștea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri.
8 Să picure cerurile de sus și să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pămîntul, să dea din el mîntuirea, și să iasă totodată din el izbăvirea! Eu, Domnul, fac aceste lucruri.“
9 „Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! – Un ciob dintre cioburile pămîntului! – Oare lutul zice el celui ce-l fățuiește: «Ce faci?» Și lucrarea ta zice ea despre tine: «El n’are mîni?»
10 Vai de cine zice tatălui său: «Pentru ce m’ai născut?» Și mamei sale: «Pentru ce m’ai făcut?“
11 Așa vorbește Domnul, Sfîntul lui Israel, și Făcătorul său: «Vrea cineva să Mă întrebe asupra viitorului, să-Mi poruncească pentru copiii Mei și pentru lucrarea mînilor Mele?
12 Eu am făcut pămîntul, și am făcut pe om pe el; Eu cu mînile Mele am întins cerurile, și am așezat toată oștirea lor.
13 Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, și voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăș cetatea, și va da drumul prinșilor Mei de război, fără preț de răscumpărare și fără daruri, zice Domnul oștirilor.“
14 Așa vorbește Domnul: „Cîștigurile Egiptului și negoțul Etiopiei și ale Sabeenilor, oameni de statură înaltă, vor trece la tine și vor fi ale tale. Popoarele acestea vor merge după tine, vor trece înlănțuite, se vor închina înaintea ta, și-ți vor zice rugîndu-te: «Numai la tine se află Dumnezeu, și nu este alt Dumnezeu afară de El.“
15 Dar Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mîntuitorule!
16 Toți sînt rușinați și uluiți, toți pleacă plini de ocară, făuritorii idolilor.
17 Dar Israel va fi mîntuit de Domnul, cu o mîntuire vecinică. Voi nu veți fi nici rușinați, nici înfruntați, în veci.
18 Căci așa vorbește Domnul, Făcătorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a întocmit pămîntul, l-a făcut și l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit –: „Eu sînt Domnul, și nu este altul!
19 Eu n’am vorbit în ascuns, într’un colț întunecos al pămîntului. Eu n’am zis seminței lui Iacov: «Căutați-Mă în zădar!» Eu, Domnul, spun ce este adevărat, vestesc ce este drept.“
20 „Strîngeți-vă, veniți și apropiați-vă împreună, voi cei scăpați dintre neamuri! N’au nicio pricepere cei ce își duc idolul de lemn, și cheamă pe un dumnezeu, care nu poate să-i mîntuiască.
21 Spuneți-le, și aduceți-i încoace, ca să se sfătuiască unii cu alții! Cine a proorocit aceste lucruri dela început, și le-a vestit de mult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decît Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept și mîntuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este.
22 Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mîntuiți toți ceice sînteți la marginile pămîntului! Căci Eu sînt Dumnezeu, și nu altul.
23 Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea și cuvîntul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, și orice limbă va jura pe Mine.
24 «Numai în Domnul», Mi se va zice, «locuiește dreptatea și puterea; la El vor veni, și vor fi înfruntați toți ceice erau mîniați împotriva Lui.
25 În Domnul vor fi făcuți neprihăniți și proslăviți toți urmașii lui Israel.“