4 Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere,
5 căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel vecinic!
6 De aceea mănîncă blestemul țara, și sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei.
7 Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină.
8 A încetat desfătarea timpanelor, s’a sfîrșit veselia gălăgiosă, s’a dus bucuria arfei.
9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ce le beau.
10 Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele.