14 Ezechia a luat scrisoarea din mîna solilor, și a citit-o. Apoi s’a suit la Casa Domnului, a întins-o înaintea Domnului,
15 și i-a făcut următoarea rugăciune:
16 „Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile și pămîntul!
17 Doamne, pleacă-Ți urechea, și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii, și privește! Auzi toate cuvintele pe cari le-a trimes Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!
18 Este adevărat, Doamne, că împărații Asiriei au pustiit toate țările și țările lor;
19 și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mînile omului, de lemn și de piatră. De aceea i-au nimicit.
20 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mîna lui Sanherib, ca toate împărățiile pămîntului să știe că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu!“