1 „Pogoară-te și șezi în țărînă, fecioară, fiica Babilonului; șezi pe pămînt, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi supțirică și plăcută.
2 Ia pietrele de moară, și macină făină; scoate-ți măhrama, ridică-ți poala rochiei, descopere-ți picioarele, treci rîurile!
3 Goliciunea ți se va descoperi, și ți se va vedea rușinea. Îmi voi răzbuna, și nu voi cruța pe nimeni.“ –
4 „Răscumpărătorul nostru se cheamă Domnul oștirilor, Sfîntul lui Israel.“ –
5 „Șezi într’un colț, și taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărățiilor.
6 Mă mîniasem pe poporul Meu, Îmi pîngărisem moștenirea, și-i dădusem în mînile tale: dar tu n’ai avut milă de ei, ci ți-ai apăsat greu jugul asupra bătrînului.
7 Tu ziceai: «În veci voi fi împărăteasă!» și nu te-ai gîndit, nici n’ai visat că lucrul acesta are să se sfîrșească.