15 Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, și să n’aibă milă de rodul pîntecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuș Eu nu te voi uita cu niciun chip:
16 Iată că te-am săpat pe mînile Mele, și zidurile tale sînt totdeauna înaintea ochilor Mei!
17 Fiii tăi aleargă; dar ceice te dărîmaseră și te pustiiseră vor ieși din mijlocul tău.
18 Ridică-ți ochii de jur împrejur, și privește: toți aceștia se strîng, vin la tine.“ „Pe viața Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toți aceștia ca și cu o podoabă, și te vei încinge cu ei ca o mireasă.
19 Căci locurile tale pustiite și pustii, țara ta nimicită, vor fi strîmte pentru locuitorii tăi; și ceice voiau să te mănînce se vor depărta.
20 Fiii aceștia, de cari ai fost lipsit, vor spune mereu la urechile tale: «Locul este prea strîmt pentru mine; fă-mi loc, ca să pot să mă așez.»
21 Și vei zice în inima ta: «Cine mi i-a născut? Căci eram fără copii, și stearpă; eram roabă, izgonită: cine i-a crescut? Rămăsesem singură: unde erau aceștia?»