1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă.
2 I-a săpat pămîntul, l-a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
3 „Acum dar, – zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea!
4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni?
5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare;
6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ea.“
7 Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sînt vița pe care o iubea. El se aștepta la judecată, și cînd colo, iată sînge vărsat! – Se aștepta la dreptate, și cînd colo, iată strigăte de apăsare!