3 «La ce ne folosește să postim» – zic ei – «dacă Tu nu vezi? «La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ții seama de lucrul acesta?» – «Pentrucă, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsați în voia pornirilor voastre, și asupriți pe simbriașii voștri.
4 Iată, postiți ca să vă ciorovăiți și să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul; nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus.
5 Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Acesta numești tu post și zi plăcută Domnului?
6 Iată postul plăcut Mie: desleagă lanțurile răutății, desnoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți, și rupe orice fel de jug;
7 împarte-ți pînea cu cel flămînd, și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, și nu întoarce spatele semenului tău.
8 Atunci lumina ta va răsări ca zorile, și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte, și slava Domnului te va însoți.
9 Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: «Iată-Mă!» Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul și vorbele de ocară,