2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 Care a pus fundaţiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munţilor.
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 Ele urcă pe munţi; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.