1 Binecuvântat este cel a cărui fărădelege este iertată, al cărui păcat este acoperit.
2 Binecuvântat este omul căruia Domnul nu îi impută nelegiuirea şi în al cărui duh nu este viclenie.
3 Când tăceam, oasele mele au îmbătrânit prin răcnetul meu cât era ziua de lungă.
4 Căci zi şi noapte mâna ta era grea asupra mea, seva mi s-a schimbat în seceta verii. Selah.
5 Atunci mi-am recunoscut păcatul în faţa ta şi nu mi-am ascuns nelegiuirea. Am spus: Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele; şi tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. Selah.
6 De aceea fiecare om evlavios să se roage către tine când poţi fi găsit; cu siguranţă, în potopul marilor ape, acestea nu se vor apropia de el.
7 Tu eşti ascunzişul meu; mă vei păzi de restrişte; mă vei înconjura cu cântări de eliberare. Selah.
8 Eu te voi instrui şi te voi învăţa în calea pe care trebuie să mergi, te voi călăuzi cu ochiul meu.
9 Nu fiţi ca un cal sau un catâr, fără înţelegere; a căror gură trebuie ţinută cu zăbală şi frâu, ca să nu se apropie de tine.
10 Multe întristări vor fi pentru cel stricat, dar mila îl va înconjura pe cel ce se încrede în Domnul.
11 Veseliţi-vă în Domnul şi bucuraţi-vă, voi cei drepţi; şi strigaţi de bucurie, voi toţi cei integri în inimă.