1 La tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
2 Dumnezeul meu, în tine mă încred: să nu fiu făcut de ruşine, să nu triumfe duşmanii mei asupra mea.
3 Da, nu lăsa pe niciunul dintre cei ce te aşteaptă să fie făcut de ruşine, să fie făcuţi de ruşine cei ce calcă legea, fără motiv.
4 Arată-mi căile tale, Doamne; învaţă-mă cărările tale.
5 Condu-mă în adevărul tău şi învaţă-mă, căci tu eşti Dumnezeul salvării mele; pe tine te aştept toată ziua.
6 ¶ Aminteşte-ţi, Doamne, îndurările tale blânde şi bunătatea ta iubitoare, pentru că ele au fost din totdeauna.
7 Nu îţi aminti păcatele tinereţii mele, nici fărădelegile mele: aminteşte-ţi de mine conform milei tale, datorită bunătăţii tale, Doamne.
8 Bun şi integru este Domnul; de aceea îi va învăţa pe păcătoşi pe cale.
9 Pe cei umili îi va conduce în judecată; şi pe cei umili îi va învăţa calea sa.
10 Toate cărările Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce ţin legământul său şi mărturiile sale.
11 Datorită numelui tău, Doamne, iartă nelegiuirea mea, fiindcă ea este mare.
12 Cine este omul care se teme de Domnul? Pe el îl va învăţa calea pe care să o aleagă.
13 Sufletul lui va locui în tihnă; şi sămânţa lui va moşteni pământul.
14 Taina Domnului este cu cei ce se tem de el; şi le va arăta legământul său.
15 Ochii mei sunt întotdeauna către Domnul, fiindcă îmi va smulge picioarele din ochiurile plasei.
16 Întoarce-te spre mine şi ai milă de mine, fiindcă sunt pustiit şi nenorocit.
17 Tulburările inimii mele sunt mărite; scoate-mă din strâmtorările mele.
18 Priveşte la nenorocirea mea şi la durerea mea şi iartă toate păcatele mele.
19 Priveşte la duşmanii mei, fiindcă sunt mulţi şi mă urăsc cu ură crudă.
20 Păstrează-mi sufletul şi eliberează-mă, să nu fiu făcut de ruşine, fiindcă în tine mă încred.
21 Fie ca integritatea şi cinstea să mă păstreze, pentru că eu te aştept.
22 Răscumpără pe Israel, Dumnezeule, din toate tulburările lui.