5 Sprijină umbletele mele în cărările tale să nu alunece paşii piciorului meu.
6 Te-am chemat, pentru că mă vei asculta, Dumnezeule; apleacă urechea ta spre mine şi ascultă vorbirea mea.
7 Arată-ţi minunata bunătate iubitoare, tu, care salvezi prin mâna ta dreaptă pe cei ce îşi pun încrederea în tine, de cei ce se ridică împotriva lor.
8 Ţine-mă ca pe lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor tale,
9 Ascunde-mă de cei stricaţi care mă oprimă, de duşmanii mei de moarte, care mă încercuiesc.
10 Ei sunt închişi în propria lor grăsime; cu gura lor vorbesc trufaş.
11 Acum ne-au încercuit paşii noștri; şi-au aţintit ochii, aplecându-se la pământ,