11 Nu opri îndurările tale blânde de la mine, Doamne, bunătatea ta iubitoare şi adevărul tău să mă păstreze continuu.
12 Fiindcă nenumărate rele m-au înconjurat, nelegiuirile mele m-au prins, astfel încât nu mai sunt în stare să privesc în sus; ele sunt mai multe decât perii capului meu, de aceea inima mea mă părăseşte.
13 Fii mulţumit, Doamne, să mă eliberezi, Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi.
14 Să fie ruşinaţi şi încurcaţi toţi cei ce îmi caută sufletul pentru a-l nimici; să fie împinşi înapoi şi daţi de ruşine cei ce îmi doresc răul.
15 Să fie pustiiţi ca o răsplată a ruşinii lor cei ce îmi spun: Aha, aha.
16 Să se veselească şi să se bucure în tine toţi cei ce te caută, să spună continuu cei care iubesc salvarea ta: Domnul fie preamărit.
17 Dar eu sunt sărac şi nevoiaş; totuşi Domnul se gândeşte la mine; tu eşti ajutorul meu şi eliberatorul meu; nu întârzia, Dumnezeul meu.